Despre “legile” facute pentru “dulai” … si nu pentru “catei”

Legea privind “darea in plata” este buna daca ne punem in locul celor loviti de soarta! Dar daca, in locul cetatean haituit ne imaginam un parlamentar, un sef de institutie publica, un politician sau chiar un “om de afaceri” dintre cei dedulciti la case, terenuri, apartamente pe credit … cum vi se par lucrurile?

“Diavolul se ascunde in detalii” spune invatatura crestina … la fel, cei mai mari profitori ai acestei legi – se pot ascunde usor printre detaliile (sau lipsa detaliilor!) acesteia!

Care este prima imagine, prima tipologie de persoana care ne vine in minte atunci cand ne gandim la aplicarea legii privind “darea in plata”?

Probabil ca fiecare dintre noi are printre cunoscuti cel putin o persoana sau o familie care si-au achizitionat o locuinta in perioada de boom asumandu-si plata unor rate de sute bune de euro lunar … rate pe care nu le mai pot plati in prezent; 35-45 de ani, casatorit cu 1-2 copii, cu veniturile injumatatite din cauza crizei si cu cheltuieli in crestere cu gradinita, scoala, activitatile extracuriculare si/sau hainele copiilor; pierde 45-60 de minute zilnic in trafic in drum spre si de la un serviciu care-l tine intre 8 si 10 ore pe zi “in priza”; este asaltat de telefoane de functionari bancari si/sau de angajati ai companiilor de recuperare a datoriilor, si traieste cu temerea ca neplata ratelor la banca ar face ca, nu doar sa ramana pe drumuri, ci si sa mai ramana si dator la banca.

Imaginea omului onest, dar lovit de evolutiile proaste de pe piata muncii si hartuit de recuperatori care ar putea ramane si pe drumuri (cu tot cu familie!) si cu o gramada de datorii … este deci foarte probabil cea care ne vine prima oara in minte atunci cand ne gandim la potentialii beneficiari ai acestei legi. Cu aceasta imagine in minte, votul dat acesteia pare a fi unul dintre cele mai bune lucruri facute de parlamentarii pentru cei pe care-i reprezinta!

Daca insa in locul “debitorului” stiut de noi ne imaginam o persoana de aproximativ aceeasi varsta, imbracata modern si cu pantofii neatinsi de mocirla de afara, care coboara pe usa din spate a unei masini conduse de sofer, in fata unuia dintre localurile de fite ale Bucurestiului pentru a-si lua pranzul … posesor a 2-3-4-5 apartamente / case / terenuri cumparate in aceeasi perioada de boom imobiliar cu scopul de a le vinde mai tarziu la suprapret? Foarte probabil ca si perspectiva asupra oportunitatii, moralitatii si asupra modului de aplicare a acestei legi, se schimba!

Dar daca, in locul haituitului cetatean obisnuit (“poza” cu care mass-media si sustinatorii ideii nu pregeta sa ne alimenteze retina!) ne imaginam un parlamentar, un sef de institutie publica (de aia gen ISU, unde primesti diferite forme de “sponsorizari” de la cei pe care ar trebui sa-i controlezi) … sau un politician … care s-a dedulcit la case, terenuri, apartamente pe credit?

Nu-i asa ca perspectiva vi se schimba radical?

“Diavolul se ascunde in detalii” spune invatatura crestina! La fel ca adevaratii profitori ai acestei legi, care se ascund printre detaliile (sau lipsa detaliilor!) acesteia! Astfel, faptul ca desi Consiliul Patronatelor Bancare a cerut deputatilor juristi sa preia o formula agreata cu Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor care introducea criterii sociale – acestia au refuzat … ar trebui sa dea de gandit!

Propunerile Consiliului Patronatelor Bancare prevedeau, spre exemplu, ca debitorul si sotul/sotia acestuia sa nu detina o alta proprietate imobiliara si nici sa nu fi detinut una in ultimii trei ani; ca imobilul ipotecat e locuinta familiei; ca rata lunara depaseste 60% din venitul debitorului; ca acesta nu are alte active pentru acoperirea datoriei, iar imprumutul nu e mai mare de 150.000 de euro …. etc, etc, etc. Propunerile nu au fost insusite sub forma de amendament de niciunul dintre deputatii care au participat la sedinta comisiei. De ce nu s-au inclus aceste detalii/precizari in lege – in conditiile in care exact aceia sunt cetatenii care au nevoie de protectie?

Ce face si ce nu face noua lege? Pai, legea nu face, spre exemplu, distinctie intre tipurile de ipoteci imobiliare, astfel ca se aplica atât in cazul caselor si apartamentelor, cât si in cel al terenurilor, intra sau extravilane, precum si al cladirilor comerciale. Prin urmare, orice om de afaceri, de carton sau nu, orice politician sau sef de institutie publica, dedulciti la speculatii imobiliare pe credit, intra automat pe lista potentialilor beneficiari? Cam cat de corect este acest lucru?

“Iniţiatorul proiectului de lege, deputatul PNL Daniel Zamfir, a declarat ca proiectul vine in ajutorul celor 800.000 de familii care nu mai pot sa-şi plateasca ratele la banca pentru ca salariile lor sunt mai mici decât erau când au contractat creditele.” Atentie insa! De cele mai multe ori legile sunt facute pentru dulai, nu pentru catei

 

PS1, 26.11.2015: Pe aceasta tema au scris multi … si poate chiar mai complet! Intre acestia, mi-a placut abordarea lui Costi Rogozanu si cea a lui Bogdan Glavan.

Am ales si de la dreapta si de la stanga pentru a avea o imagine cat mai completa … si echilibrata!

Astfel, Costi Rogozanu spune:

“Parlamentarii au votat aiurea o lege care îi salvează şi pe speculatori, scad mult preţurile la case şi terenuri pentru, eventual, o nouă etapă de megaacumulare pentru cei care au bani. Şi uite aşa, toată laşitatea şi pasivitatea în faţa abuzului se închide cu o aberaţie care încearcă de fapt un restart tot pentru speculatori şi pentru acele cîteva procente de posesori de capital.”

Sursa: Legea “dării în plată”. Cum fac parlamentarii bine pînă ţi se face rău

Iar Bogdan Glavan completeaza:

“Judecând din poziția debitorilor, efectul legii va fi creșterea cererii de credite. Fiindcă acum poți să scapi mai ușor de ele. Creșterea cererii de credite, împreună cu creșterea primei de risc – datorită faptului că bancherii s-ar putea trezi cu imobilul deșertat în propria curte de către debitorii nemulțumiți – va imprima o tendință de creștere a ratei dobânzii. Astfel, pentru a-și impune obiectivele de politică monetară și principiile intervenționiste, banca centrală va întinde și mai mult coarda, forțând mai mult tiparnița de bani pentru a regenera aceleași condiții facile de contractare a creditelor ca înainte de apariția legii.

Pe termen lung, legea dării în plată va avea drept consecință creșterea gradului îndatorării publicului. Cine va plăti pentru ea?”

Sursa: Debitor cu răspundere limitată (despre legea dării în plată)

PS2, 27.11.2015: Ziarul Financiar a venit cu o completarea pe aceasta tema, care aduce o serie de cifre interesante!

” Legea dării în plată a imo­bi­lelor va afecta, dacă va fi apli­cată, în primul rând cre­ditele imobiliare acor­da­te în a doua parte a anului 2006, în 2007 şi 2008, perioadă în care preţul locuinţelor s-a dublat.

Între iulie 2006 şi decembrie 2008 stocul de credite al băncilor pe componenta imobiliară a crescut de la 10 mld. lei  (circa 3 mld. euro) până la 45 mld. lei (11 mld. euro), diferenţa fiind de 35 mld. lei.”

Sursa: Ce riscuri aduce în bilanţul băncilor legea privind „darea în plată“. Legea dării în plată priveşte credite de locuinţă de 8 mld. euro date în boom-ul imobiliar

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s