Ce mai faci cu banii tai? Cash-ul pare a fi “mai rege” ca oricand!

Prabusirea pretului petrolului, bursa Chineza si programul de intarire a politici monetare in SUA, combinate cu problema imigrantiei in UE si cea iraniana in Orientul Mijlociu, fac un cokteil mortal pentru piata globala.

In acest context, suprapusa dezechilibrelor de pe plan intern, intrarea in vigoare a legislatiei privind “bail-in”-ul face “leul cash” mai valoros decat “orice alt leu”! 

“Cash is king” – “cash-ul este rege” spune o vorba care circula printre brokeri si investitori – si care inseamna ca lichiditatile sunt considerate a fi cea mai buna forma de plasament financiar (strategie folosita in special cand preturile de pe piata sunt mari iar investitorii/brokerii aleg sa vanda si sa astepte eventuale ieftiniri). Zicala subliniaza valoarea cash-ului prezent in raport cu cea a cash-ului viitor, si totodata importanta libertatii de a avea acces la lichiditati oricand, oricum … fara nici o restrictie.

O libertate foarte importanta in prezent, la intrarea in vigoare a Legii nr. 312/2015 – privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții (adica acel cadru legal extins/existent la nivel de UE, inspirat din operatiunea de bail-in realizata de Cipru in 2013 prin care statul cipriot a utilizat depozitele clientilor pentru recapitalizarea bancilor), intr-un context intern si extern extrem de tulbure … deoarece prin efectele perverse produse, amplifica riscul in sistemul bancar romanesc … si poate conduce la limitarea/interzicerea accesul la banii din cont! O libertate care,

Care sunt, si de unde vin riscurile?

Ei bine, prin faptul ca incepand de la 1 ianuarie banii din conturile bancare poti fi folositi oricand de catre Stat pentru recapitalizarea bancilor, este foarte probabil ca, de teama, o buna parte din sumele de bani de peste 100 000 euro se vor muta dinspre bancile mai mici (cu rezerve si capitaluri mai mici, si prin urmare cu sanse mai mici de a face fata cu bine unui seism in sistem) catre bancile mari (care au capitaluri, rezerve si posibilitatea de a face fata socurilor); primul efect este astfel acela ca bancile mici vor avea serioase scurgeri de capital. Prin urmare, aceasta miscare va slabi bancile locale mici!

In paralel, banii romanesti vor cauta sa paraseasca bancile romanesti pentru a-si cauta refugii in conturile bancilor regionale si/sau internationale mai mari. Efectul este acela ca bancile locale ar putea avea scurgeri de capital, iar aceasta miscare va slabi sectorul bancar intern!

Se poate spune ca, prin urmare, riscurile induse in sistem de aceasta lege majoreaza gradul de probabilitate a materializarii deciziilor de blocare a banilor clientilor obisnuiti … in cazul amplificarii tensiunilor si problemelor la nivel international / local care sa puna la indoiala soliditatea sistemului.

Prin urmare, daca riscurile scoase in evidenta de evolutiile de pe pietele internationale de capital si de marfuri, fac, generic vorbind “rege” din cash … pe plan intern riscul limitarii accesului la cash-ul detinut in sistemul bancar romanesc (aparut odata cu Legea 312/2015, suprapus peste problemele de ordin economic precum deficitele macro si/sau Legea darii in plata!) fac “RON-ul de buzunar” (sau “RON-ul de saltea”) mai valoros decat orice alt tip de RON.

Ce inseamna acest nou cadru juridic?

Despre necesitatea unui astfel de cadru, despre modul de functionare si mai ales despre implicatii s-a scris mult. Doua dintre materialele foarte interesante, care vin sa lamureasca o serie de chestiuni privind necesitatea si modul de functionare a acestei proceduri, pot fi gasite pe blogul de opinii al BNR.

Recapitalizarea internă – alternativa de preferat falimentului sau folosirii banului public

De ce este nevoie de un mecanism special de redresare/închidere a băncilor, care să deroge de la dreptul comun? Până la urmă, cum bine spun unii analiști, o bancă în insolvență, ca orice companie, dacă nu își găsește investitori care să aducă capital are soluția ieșirii de pe piață. Ei bine, spre surprinderea multora, aceasta este regula de drept comun și în domeniul bancar. Pentru băncile care nu prezintă riscul afectării stabilității financiare, legislația insolvenței instituțiilor de credit se va aplica în continuare. Adică pentru marea majoritate a  băncilor!

Recapitalizarea internă (“bail-in”): cum funcționează, cine și cum poate fi afectat?

În data de 1 ianuarie 2016, vor intra în vigoare, în totalitate, prevederile referitoare la recapitalizarea internă din Legea nr. 312/2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții. De ce este necesară recapitalizarea internă, cum funcționează acest instrument de rezoluție și ce efecte poate induce asupra clienților instituțiilor de credit, persoane juridice române? Aceste întrebări își găsesc răspunsul în continuare.

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s