Top 10 tendinte ce remodeleaza industria de investitii

Industria de asset management se afla intr-o “furtuna perfecta”! Schimbarile majore in comportamentul clientilor, in IT si tehnologie, in cadrul de reglementare si cel fiscal, si in modul de functionare a pietelor, schimba radical paradigma in care aceasta functioneaza.

Capacitatea de adaptare si de raspuns la aceste schimbari a jucatorilor din industrie sunt elementele care vor aduce increderea pietei si vor crea noii castigatori din industrie.

Paradigma in care industria de asset management functioneaza la nivel global este intr-un proces de schimbare radicala; o schimbare ce poate genera, in egala masura, atat amenintari cat si oportunitati pentru jucatorii din domeniu … in functie de modul in care acest proces este abordat.

Schimbarile, cu un caracter tot mai evident “disruptiv”, sunt in plina derulare in fiecare dintre domeniile cu care industria de asset-management se intrepatrunde, fie ca vorbim de tehnologie si IT sau de comportamentul clientilor, fie ca vorbim de arhitectura pietelor financiare sau de arhitectura cadrului de reglementare si a celui fiscal.

Spectrul este insa semnificativ mai larg, astfel incat gama, amplitudinea si directia schimbarilor sunt dificil de estimat.

In Romania, industria de asset-management este reprezentata de Asociatia Administratorilor de Fonduri – A.A.F. Aceasta este o organizatie profesionala independenta neguvernamentala a operatorilor din industria Organismelor de Plasament Colectiv (O.P.C) din Romania care reuneste 22 societati de administrare a investitiilor (S.A.I.) cu active nete insumate de 23 miliarde lei, si 4 Societati de Investitii Financiare (S.I.F) cu active de circa 3 miliarde lei. Din AAF mai fac parte si 5 din cele 6 banci depozitare (Bancpost, Libra, BRD, Raiffeisen si BCR).

Specialistii companiei de consultanta EY (Ernst&Young) a indentificat un Top 10 al factorilor generatori de schimbare care au declansat, determina si modeleaza o noua paradigma de functionare pentru industria globala de asset management (vezi studiul “The top 10 drivers impacting global wealth and asset management”).

Top 10

1.INOVATIA SI TEHNOLOGIA: Viitorul industriei de asset management, si de consultanta financiara in general este puternic amenintat de procesul major de inovare si de evolutia spectaculoasa pe asa-numita zona “Fin-Tech” – respectiv, ceea ce inseamna managementul si utilizarea de date si informatii (financiare in mod special, dar nu numai) si tehnologia / infrastructura (hard-ware si soft-ware) specifica.

Actorii de pe aceasta piata sunt nevoiti sa reactioneze la solicitarile reglementatorilor in primul rand, dar in mod special la solicitarile investitorilor, de a oferi mai multa transparenta, un mai performant management al riscurilor, servicii mai bune in general si mai clara relatie intre comisioanele platite si serviciile primite – insemnand calitate a acestora si creare de plus-valoare din investitia facuta.

Oportunitatea (si capacitatea!) de a prelua acest peisaj Fin-Tech (modele de tehnologie si IT in zona financiara) aflat intr-un proces de rapida si radicala schimbare, si de a-i raspunde, a face schimbarile si adaptarile necesare si castigarea increderii pietei si clientilor … sunt de natura a crea noi castigatori in industria de profil, fara o prea mare legatura cu dimensiunea / potenta financiara actuala a acestora.

Vezi: Oamenii au pierdut deja batalia cu robotii pe taramul pietelor financiare

2. SECURITATEA CIBERNETICA: Un domeniu care este acum mai de actualitate ca niciodata, pe fondul cresterii spectaculoase a numarului, variantelor si complexitatii amenintarilor de acest tip si a cresterii gradului de tehnologizare / informatizare a relatiilor din sectoarele de profil. Aceasta complexitate sporeste pe fondul expansiunii accesului digital la interfete online pentru distributia a diverse produse, pentru realizarea de tranzactii si/sau pentru stocarea de date.

Un studiu al EY arata ca pana in 2020 numarul de terminale informatice (device-uri) existente in uz va fi cu 26,3 miliarde de unitati mai mare decat numarul de locuitori la nivel global; iar cele aproximativ 7 miliarde de persoane, cat este estimata a ajunge populatia globului in 2020 vor ajunge la un volum de date create de 44 de zetabytes (1024 Gigabytes = 1 Terabyte; 1024 Terabytes = 1 Petabyte; 1024 Petabytes = 1 Exabyte; 1024 Exabytes = 1 Zettabyte).

Potrivit aceluiasi studiu EY, patru din cinci companii cu mai mult de 2500 de angajati au fost tinte ale diferitelor forme de atacuri cibernetice in 2014, iar 88% dintre reprezentantii companiilor care au participat la respectivul studiu spun ca securitatea informatiei nu corespunde pe deplin nevoilor companiilor respective. Costurile atacurilor cibernetice fiind de circa 400 miliarde USD pe an.

3. RISCUL DE LICHIDITATE: Managementul defectuos al lichiditatilor a fost unul dintre elementele care au contribuit la propagarea crizei financiare. Iar in actualul context, caracterizat de existenta dobanzilor negative, si care a dus la o adevarata “goana dupa randamente”, face ca investitorii sa fie extrem de vulnerabili la orice eventuala miscare mai nervoasa a pietelor; cea mai mica miscare a dobanzilor poate da nastere unei avalanse de vanzari in care “toata lumea se va grabi sa iasa pe aceiasi usa”, “usa” care se va dovedi prea mica.

Iar cele intamplate in decembrie 2015, cand, pe fondul asteptarilor de crestere a dobanzii cheie de catre FED,  un numar de fonduri dintre asa-numitele “high-yield funds” (fonduri care investesc in obligatiuni ce cu randamente ridicate – dar cu riscuri mari, cunoscute si ca “junk-bonds”) au suspendat tranzactiile si / sau operatiunile de rascumparare din cauza volatilitatii pietelor … sunt cel mai recent si mai elocvent exemplu in acest sens.

Vezi si: Charles Schwab – Proceed with Caution_ High-Yield Bonds Face a Triple Threat

La finalul anului 2015, ulterior evenimentului amintit, SEC-ul american a cerut jucatorilor din piata sugestii si propuneri care sa poata fi implementate pentru un mai bun management al riscului de lichiditate; intre masurile “cheie” transmise de piata se numara clasificarea lichiditatii activelor in functie de timpul necesar ca o eventuala lichidare sa poata fi facuta fara a perturba pretul de piata.

4. RISCUL DE CONDUITA (BUNE-PRACTICI): Calitatea relatiei dintre administrator si investitori, si furnizarea unui plus de valoare / randament real in schimbul comisioanelor percepute, este o tema cheie intre preocuparile reglementatorilor ce urmaresc imbunatatirea cadrului legal in care industria functioneaza.

Acest tip de risc este privit a fi cel putin la fel de important ca riscul de lichiditate si/sau cel de piata – cele doua tipuri de riscuri asupra carora departamentele de management al riscurilor s-au aplecat cu prioritate de-a lungul ultimului deceniu.

Astfel ca, pentru asset-managerii cu activitati de marketing si/sau distributie in UE, practica de lucru se va schimba prin Markets in Financial Instrument Directive (MiFID-II), cadru regulator care, intre altele – dar in mod principal forteaza companiile sa implementeze numeroase masuri de protectie a investitorilor, sa fie mai transparente si sa regandeasca modul de salarizare astfel incat sa nu mai fie stimulata realizarea de vanzari de produse in orice conditii. Implementarea MiFID-II va fi scumpa si generatoare de multe confuzii, si va modifica radical dezvoltarea si distributia.

5. BALANSUL REALIZARI IMMEDIATE – OBIECTIVE PE TERMEN LUNG: Asset-managerii au o mare provocare data nevoia de a realiza investitiile astfel incat sa contribuie la realizarea celui mai potrivit balans intre necesitatea ca ei sa obtina rezultate pe termen scurt si nevoia de a avea o crestere sustenabila pe termen lung la nivel de societate. Lumea se schimba spre realizarea investitiilor responsabile; care adreseaza nevoile societatii si contribuie la realizarea unor obiective cu caracter social pe termen lung (infrastructura, productia de energie solara / eoliana, etc), si lasa o mostenire benefica generatiilor viitoare.

Provocarea asset-managerilor este prin urmare aceea de a demonstra faptul ca, obiectivele lor pe termen scurt sunt in concordanta cu nevoile societatii pe termen lung.

In aceeasi perspectiva, a balansului intre obiectivele pe termen scurt si nevoile pe termen lung, asset-managerii sunt provocati sa-si asume retragerea sau mentinerea unor pozitii consistente pe economiile emergente (economiile ce au capacitatea de a produce randamente / castiguri pe termen scurt!) in conditiile in care la nivel global pare a avea loc o inversare a trendului istoric al fluxurilor de capital dinspre economiile dezvoltate catre cele emergente (fluxuril  ce au sustinut cresterea economiilor emergente in ultimii 20-30 de ani).

6. ETICA INVESTITIEI: Cand decid realizarea unei investitii, tot mai multi investitori urmaresc un scop si obtinerea unor rezultate care sa fie cuantificate si in alte moduri decat randamentele masurate prin comparatie cu piata; ca sunt numite “responsabile”, “sustenabile” sau “etice” … acest tip de investitii defines un tip de clasa de produse financiare cu cea mai mare crestere in ultimii ani – in special in UK si SUA.

Generatia “milenials” si cresterea influentei unor curente de nisa (anti-poluare, impotriva proliferarii drogurilor / armelor, anti-tutun, anti-alcool, etc), care ajung sa ceara oportunitati de investitii aliniate unor anumite seturi de valori sunt de natura a sustine continuarea tedintei!

In acest context, investitiile “etice” sunt inca, probabil, un puternic instrument de marketing, dar sunt un raspuns pentru unele din nevoile exprese cu caracter social, in acord cu valorile societatii / comunitatii; “investitiile etice” sunt, tot mai evident, si o “cheie” a unei dezvoltari sustenabile pe termen lung ce are capacitatea (prin potentialul de business existent!) de a aduce si rezultatele necesare pe termen scurt.

7. FOCUSUL PE CLIENT: Companiile trebuie sa-si schimbe modelul de business prin mutarea focusului de pe produs catre client, prin constructia unui model de business care bazat pe nevoia si experientele clientilor.

In principiu, pentru cresterea afacerii, clientilor trebuie sa li se transmita ca firma este un partener si un sfatuitor de incredre, capabila sa-i dea cele mai bune sfaturi / sugestii in problemele sale financiare, astfel incat sa-si poata atinge scopurile pe termen lung – asemeni unui psiholog de familie.

Pentru o companie financiara / asset-management, procesul de creare de valoare incepe astfel cu mult inainte de “deschiderea unui cont”, prin procesele de comunicare si brand-identity care construiesc reputatia entitatii.

Schimbarea modelului de business intr-unul orientat pe “experienta clientului” va fi revolutionara pentru ca un astfel de model nu are ca prioritate pentru produsele sale un anumit nivel al vanzarilor, si nici o distinctie intre centrele de profit si centrele de cost. Intr-un mediu competitiv, cu diferentieri minore la nivelul caracteristicilor produselor, un asset-manager poate castiga cota de piata imbunatatind experienta clientilor cu produsele sale.

8. “SIMPLU-CLAR-TRANSPARENT” – CUVINTE CHEIE: Istoria ne arata ca, de-a lungul timpului, asset-managerii au construit produse financiare complexe care cel mai adesea erau nu chiar transparente in ceea ce priveste riscurile si costurile.

Complexitatea a fost pana recent considerate un argument puternic in procesul de vanzare: cu cat produsul era mai complex, cu atat mai mult atragea (intrigand!) investitorii. De cele mai multe ori insa, acest tip de instrumente financiare – mai putin transparente, au sfarsit prin a nemultumi clientii (fie prin calitatea serviciilor, fie prin lipsa de randamente, fie prin comisioanele platite).

Tendinta actuala este exact inversa, ia “simplu, clar si transparent” – este noua “mantra”!

9. IMPACTUL “TECH” SI “BIG-DATA”: Utilizarea intensiva a noutatilor tehnologice si digitalizarea societatii va continua nu doar sa aduca plusuri de productivitate, dar va permite si utilizarea datelor si informatiilor generate pentru analiza comportamentelor clientilor si distributia cresterii.

In ultimele decenii, tehnologia si digitalizarea / informatizarea activitatilor / societatii au fost folosite in special pentru automatizarea unor activitati in vederea reducerii costurilor. Avansul inregistrat in aceste domenii va duce la robotizarea operatiunilor cu clientii, fapt care va aduce un nou impuls productivitatii.

Iar peste acest impuls, digitalizarea si informatizarea va oferi companiilor datele si informatiile necesare realizarii unor analize infinit mai complexe decat pana acum, personalizarea produselor si/sau mesajelor si, in general, va permite implementarea unor politici proactive care sa urmareasca o crestere a afaceri in functie de nevoile / cererea pietei.

Nu putine sunt de fapt companiile (incluzand aici si asset-managerii!) care astazi folosesc intens traficul comentariile si activitatile din mediul online pentru a lua “pulsul pietei”.

Vezi si: Industria financiara nu mai apartine finantistilor, ci IT-istilor!

10. TAXE 12 LUNI/AN: Complexitatea raportarilor in scopuri fiscale a crescut exponential, mai ales in perioada de dupa criza; raportarea fiscala nu mai este o procedura care se incheie la un anumit moment in timp, ci a devenit un proces care se intinde pe tot parcursul anului.

Acest fapt ridica numeroase provocari industriei de asset-management, pentru care raportarile in scopuri fiscal nu mai constau de mult timp in completarea unui / unor documente la un anumit moment; raportarile fiscale s-au transformat intr-un proces complex, ce presupune o colectare continua a datelor, validare, documentare, clasificare si raportare … proces care se intinde adesea de-a lungul unei mari parti dintr-un an.

In urma cu aproape un deceniu OECD a propus un ghid pentru implementarea unui sistem global de schimb de informatii in scop fiscal. In 2014 OECD a emis recomandarea utilizarii Standard for Automatic Exchange of Financial Information in Tax Matters – “standard” similar “US Foreign Account Tax Compliance Act (FATCA)” implementat deja de Statele Unite.

Asset-managerii cu operatiuni trans-nationale si entitatile financiare cu operatiuni la nivel global sunt nevoiti sa faca fata asadar unor mari provocari in acest domeniu; dincolo de greutatile, problemele si costurile generate de a raspunde acestora si reglementarilor in curs de implementare (precum FATCA) foarte probabil ca vor mai avea de lucru serios cu implementarea unor noi tipuri de raportari de acest tip

Sursa: EY-top-10-drivers-impacting-global-wealth-and-asset-management

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s