Cea mai buna dobanda bancara vs. cel mai bun fond de investitii

Romanii tin in depozite bancare peste 154 de miliarde de lei la dobanzi care, in medie, la nivel de sector bancar, au intrat sub pragul de 1% pe an, si care, in cele mai bune cazuri si la foarte putine banci, abia depasesc pragul de 1,5% in termeni reali, dupa scaderea taxelor si comisioanelor bancare.

Depozitele sunt inca “la putere”, si asta nu pentru ca ar lipsi alternativele de plasament, ci pentru ca ofera un anumit grad de siguranta, care este, cel putin aparent, tot mai redus pentru valorile de peste 100 000 de euro.

Romanii duc tot mai multi bani in depozite bancare, cu randamente reale de pana la 1,5% neglijand efectiv orice alte variante alternative. Lipsa de cunostinte? Dificultatea in a le accesa? Riscurile pe care nu vor sa si le asume? Toate acestea sunt posibile explicatii pentru comportamentul de economisire al romanilor … dar alternativele la depozite exista si devin chiar din ce in ce mai interesante din perspectiva raportului intre riscuri si castiguri.

Iar fondurile de investitii sunt varianta care raspunde cel mai bine problemelor de mai sus, venind cu randamente care depasesc de 3 pana la de peste 10 ori (daca ne uitam pe un interval mai lung de timp) randamentele dobanzilor bancare …  oferind in acelasi timp acces la toate formele si tipurile de plasamente ce pot aduce castiguri.

CASTIGURI DIN DOBANZI. 154,48 miliarde lei era, la finalul lunii iunie, valoarea depozitelor bancare constituite de populatie la banci, potrivit statisticilor publicate de BNR in ultimele zile ale lunii iulie.

Valoarea depozitelor constituite de populatie la banci facea asadar la finalul primei jumatati a acestui an un nou maxim istoric (si este de ajuns sa ne uitam la evolutia respectivelor cifre din 2010 pana in prezent)! Asta in ciuda faptului ca dobanzile au evoluat pe un trend pronuntat in sens invers (vezi grafic: “Depozite in crestere – dobanzi in scadere”), astfel incat, cele mai bune produse de economisire oferite de banci populatiei au ajuns sa ofere randamente de doar putin peste 1,5% (vezi tabel “Cele mai mari randamente reale la depozite”).

Ba chiar, in oferta bancilor, aflandu-se si produse de economisire care, la o suma plasata de 10 000 de lei pe un an aduc in realitate pierderi deponentului dupa scaderea impozitelor si a taxelor si comisioanelor bancare (vezi tabel “Cele mai mici randamente reale la depozite”).

Depozite in crestere – dobanzi in scadere

Depozite in crestere – dobanzi in scadere

Sursa: – BNR, raportul “Structura depozitelor atrase şi a creditelor acordate pe tipuri de sectoare instituţionale – Depozitele atrase pe tipuri de sectoare instituţionale

– BNR, raportul “Ratele dobânzii – Credite şi depozite în lei”)

Cele mai mari randamente reale la depozite

Top 10 randamente la depozite

Cele mai mici randamente reale la depozite

Cele mai mici randamente reale la depozite

(Descarca aici excel: Cele mai mari si cele mai mici randamente reale la depozite )

Sursa: Finzoom.ro

Astfel, potrivit datelor furnizate de portalul financiar Finzoom, la final de luna iulie, cel mai bun randament adus de un produs bancar este de 1,68% pe an, si este adus de depozitul denumit “Depozit 12+1” oferit de Marfin Bank Romania; acest produs de economisire aduce un castig anual real de 168 de lei la 10 000 de lei investiti, dupa scaderea tuturor taxelor, comisioanelor si impozitelor. Urmatoarele produse intr-un ipotetic top 3 al randamentelor sunt “Depozitul Promo” al TBI Bank (cu un randament de 1,61% – respectiv un castig real  de 161 de lei) si depozitul “Marfin Flexi” ( cu un randament de 1,6% – respectiv un castig real de 159 de lei) (vezi tabel “Cele mai mari randamente reale la depozite”).

Spre deosebire, la celalat capat al clasamentului, produsele “Depozit succes” oferit de BCR si “ING Depozit” oferit de ING aduc deponentilor pierderi reale de 0,8% respectiv 0,48% (adica 7 respectiv 48 de lei) la aceeasi suma plasata pe acelasi interval de timp (vezi tabel “Cele mai mici randamente reale la depozite”).

CUM INTERPRETAM CIFRELE? In acest context, se pot trage o serie de concluzii! Prima, si poate cea mai importanta este aceea ca romanii par a fi ajuns – fortati mai mult sau mai putin de criza financiara – sa constientizeze nevoia de a pune deoparte “bani albi pentru zile negre” . O alta concluzie este aceea ca in paralel cu dezvoltarea acestui comportament de economisire, economia romaneasca a avut un parcurs care a permis romanilor sa economiseasca mai mult.

O a treia si poate cea mai importanta concluzie este aceea ca romanii par a prefera inca variantele clasice de economisire.

Asta probabil, pe de o parte pentru “garantiile” oferite, pe de alta parte (foarte probabil!) pentru ca sunt mai accesibile – mai usor de gasit si mai usor de inteles … decat oricare dintre alternativele existente! Chiar daca acestea sunt  deloc de neglijat nu doar ca numar si diversitate cat mai ales ca randamente.

Astfel, pentru cei mai multi dintre deponentii romani depozitele bancare sunt considerate a fi “sigure” – ferindu-i de pierderea banilor!

REALITATEA GARANTIEI DEPOZITELOR BANCARE. Nu putine sunt insa discutiile nascute pe acesta tema in spatiul public – si nu putini sunt cei care “profetesc” un colaps bancar! Realitatea nu este insa chiar atat de “tragica” precum este ilustrata de catre unii analisti … dar, este drept ca sunt o serie de cifre care nu pot sa nu te puna pe ganduri.

Astfel, acesasta “garantie” este valabila doar pentru sume in echivalent lei mai mici de 100 000 EUR – valoare garantata de Fondul National de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar (FGDB); si, in mod evident, doar in limita sumelor de bani de care FGDB le are de fapt la dispozitie!

Iar la finele anului trecut suma de care FGDB dispunea efectiv pentru plata eventualelor pierderi ale deponentilor in cazul unor nedorite falimente bancare, era de (doar!) 4,5 miliarde lei (respectiv circa 1 miliard de euro). O suma care, la un calcul simplu, ar ajunge pentru despagubirea unui numar de maxim de 10 000 de depozite in limita prevazuta de lege. O garantie deci nici pe departe suficienta in cazul aparitiei unor evenimente nedorite care afecteze un jucator mare sau mai multi jucatori mici.

La finalul primei jumatati din acest an numarul deponentilor in sistemul bancar romanesc era de 14,9 milioane de deponenti, dintre care 13,9 milioane sunt doar persoanele fizice cu depozite in cadrul plafonului de acoperire al FGDB (acestora li se adauga alte circa 884 000 de persoane juridice). Cu mentiunea ca o persoana care are depozite la mai multe institutii de credit este luata in evidenta de mai multe ori.

(vezi: Numarul-deponentilor-la-institutiile-de-credit-participante-la-FGDB ).

Iar eventualele semne de intrebare par a fi justificate suplimentar (mai mult decat prin precedentul si prin re-confirmarea juridica amintite mai sus) de faptul ca asa-numitul “bail-in” pare a avea sanse reale de a se repeta in Italia, unde sectorul bancar trece prin probleme atat de serioase incat nici macar interventia statului nu mai pare a avea puterea de a le stopa (statul Italian organizand o schema de sprijin a bancilor nationale, printr-un fond de interventie, care este foarte controversata din punct de vedere al legalitatii din perspectiva cadrului legal European).

DEPOZITE MARI – RISCURI MARI. In acest context, pentru deponentii cu valori mai mari decat echivalentul a 100 000 EUR – respectiv circa 24 000 de deponenti persoane fizice si putin peste 19 000 persoane juridice, un astfel de plasament bancar pare a avea mai degraba siguranta oferita de renumele si “sanatatea financiara” a entitatii respective; pentru acestia, perspectiva asa-numitul “bail-in”-ului, adica fortarea deponentilor in a accepta “participarea la capitalizarea bancilor” in caz de probleme (sau, pe romaneste, confiscarea sumelor de peste 100 000 de euro aflate in depozite in cazul in care banca intra in faliment) … este poate un scenariu extrem – dar o posibilitate de luat in calcul!

Mai ales pentru ca exista atat un precedent – confiscarea depozitelor intamplandu-li-se deponentilor din bancile cipriote cu circa 2 ani in urma … cat si o confirmare a legalitatii – prin decizia data la jumatatea lunii iulie a acestui an de Curtea de Justitie a Uniunii Europene care a stabilit ca directiva UE privind salvarea de la faliment a bancilor prin confiscarea depozitelor clientilor este legala.

IMOBILIARE, BURSA SI OBLIGATIUNI DE STAT. In consecinta, cel putin din perspectiva raportului dintre riscurile asumate si castigurile potentiale, balanta incepe sa incline tot mai putin in favoarea clasicelor depozite bancare. Iar asta face din eventualele alte tipuri de plasamente / investitii alternative tot mai viabile, chiar daca si acestea la randul lor, prezinta riscuri deloc de neglijat – proportionale insa cu potentialul de castig.

Astfel, una dintre formele care au jucat pentru o buna bucata de timp inainte de criza acest rol (de alternativa la formele bancare de investire / econonisire) au fost “investitiile imobiliare”; acestea au adus insa pierderi insemnate in urma crizei, unui mare numar dintre cei care le-au facut; in plus, au dezavantajul ca acest tip de investitii necesita sume consistente de bani.

Achizitia pe cont propriu de obligatiuni emise de statul roman ar putea fi o alta varianta! A se vedea spre exemplu emisiunea de titluri de stat in cadrul programului intitulat “Centenar” prin care cetatenilor romani li s-a oferit posibilitatea de a cumpara titluri de stat purtatoare ale unei dobanzi de 2,15% pe an (destul de mult peste cea oferita de banci), cu scadenta in 2018. Circa 14 000 de cetateni subscrisesera circa 520 de milioane de lei in aceasta oferta cu cateva zile inainte de finalul acesteia (oferta fiind deschisa in intervalul 11-29 iulie 2016).

Investitia in actiuni listate pe o bursa este o alta varianta relativ usor accesibila – chiar daca, poate, ceva mai complicate. Sub rezerva faptului ca o astfel de decizie presupune detinerea unui set de cunostinte care sa asigure fundamentele pentru luarea celei mai bune decizii. De ce? Pentru ca, spre exemplu, decizia de a investi in actiuni pe bursa de la Budapesta (intr-un ipotetic portofoliu care sa urmareasca evolutia indicelui BUX) ar fi avut  la finele lunii iulie a anului 2016 un castig de peste 50% pe ansamblul ultimilor 3 ani; spre comparatie, o ipotetica investitie in actiuni listate pe bursa de la Bucuresti (intr-un portofoliu care ar fi replicat indicele BET) ar fi adus la aceeasi data (finele lunii iulie) un randament de doar 28% pe acelasi interval de timp (ultimii 3 ani) in timp ce, o investitie pe bursa poloneza intr-un ipotetic portofoliu ce ar fi replicat indicele polonez WIG, ar fi avut la aceeasi data si pe acelasi interval de timp un castig de doar 0,43% (vezi tabel “Evolutie indici bursieri pe ultimii 3 ani“)

Evolutie indici bursieri pe ultimii 3 ani (valori valabile la finele lunii iunie 2016)

Evolutie indici bursieri pe ultimii 3 ani

(descarca aici excel: Evolutie indici bursieri pe ultimii 3 ani )

In concluzie, oricare dintre alternativele pe care deponentii din sistemul bancar din Romania le au la indemana presupun fie sume consistente de bani, fie cunostinte semnificative dintr-un domeniu, fie si unele si altele.

FONDURILE DE INVESTITII (INTELIGENTE ). Exista insa o alternativa de plasament pe care actualii deponenti o au la indeamana indiferent de sumele pe care le au la dispozitie, care este si accesibila si relativ usor de inteles, si care, statistic reuseste sa aduca randamente cel putin multumitoare.

In plus, si poate cel mai important lucru, sunt administrate de specialisti care au cunostintele necesare pentru a lua cele mai bune decizii, ceea ce inseamna ca randamentele sunt facute “cu inteligenta” si nu “la noroc”.

O forma de investitie care ofera, in diferite proportii si variante un mix al tuturor (sau ale celor mai multe!) variantelor  / oportunitatilor de plasament mentionate mai sus  (bursa, imobiliare, obligatiuni) … plus multe altele (cum ar fi investitiile piata valutara, investitii in diferite tipuri de instrumente financiare neaccesibile omului de rand, investitiile pe burse din orice colt al lumii, etc) … care are astfel posibilitatea de a capta cele mai bune randamente din oricare dintre domeniile amintite.

Este vorba de “fondurile de investitii”! Instrumente care ofera raspunsuri la toate semnele de intrebare ridicate mai sus! Atfel, poti investi orice suma (nefiind nevoie de sume mari!) – si o poti retrage oricand; au acces la o gama diversificata de instrumente / tipuri de investitii … si mai ales, reusesc sa aduca si randamente. Acestea fiind deloc de neglijat prin comparatie cu dobanzile bancare – dar, evident, cu riscuri pe masura!

Este adevarat insa ca pentru o astfel de investitie, dincolo de asumarea riscurilor, este necesar si ca investitorul sa faca un mic efort de documentare pentru a alege in cunostinta de cauza tipul de fond care i se potriveste. Un demers uneori deloc usor pe cont propriu – dar foarte usor de realizat cu ajutorul angajatilor unui SAI (Societate de Administrare a Investitiilor – SAI – societate care se ocupa de administrarea de astfel de fonduri).

Cea mai buna sursa de informatii cu privire la fondurile de investitii existente in Romania, cu privire la administratorii acestora si mai ales cu privire la randamentele aduse, numarul de investitori si/sau orice alte detalii relevante, este site-ul Asociatiei Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF), www.aaf.ro.

Site-ul AAF ofera nu doar cele mai corecte si mai bune informatii, ci si, mai ales, posibilitatea de a urmari evolutia in timp a oricaruia dintre Fondurile si/sau SAI-urile care pot prezenta interes pentru un potential investitor. Aici poate fi gasit si un “Ghid al investitorului” care poate furniza minimul de informatii inainte de a porni la drum.

CASTIGURI DIN FONDURI. 7,6% este astfel randamentul pe ultimele 12 luni inregistrat la finalul lunii iunie de fondul de investitii care a avut cea mai buna performanta din categoria fondurilor de actiuni; pe ultimele36 de luni randamentul acestuia fiind de aproximativ 50%.

Este vorba de NN (L) European Real Estate (administrat de societatea NN Investment Partners), fond strain de investitii care la finalul lunii iunie avea investitii atrase de pe piata romaneasca de aproximativ 4,5 milioane lei.

(vezi grafic “Top 10 castiguri fonduri de actiuni”).

De retinut insa faptul ca acest fond este denominat in euro, ceea ce impune ca, la o eventuala comparatie cu randamentele fondurilor denominate in RON, sa se tina cont si de evolutiile cursului EUR/RON. Randamentele publicate pe site-ul AAF sunt intotdeauna aferente investitiilor in valuta fondului, iar, pentru comparabilitate la nivelul marimii fondurilor, activele celor denominate in alte valute sunt convertite in RON

Top 10 castiguri fonduri de actiuni

Top 10 castiguri fonduri de actiuni

Sursa: AAF 

(VEZI si DESCARCA excel cu fondurile deschise de investitii distribuite in Romania, aranjate dupa randamentele inregistrate pe ultimele 36 de luni: Fonduri Deschise AAF – Cele mai bune randamente pe ultimele 36 de luni )

De remarcat insa faptul ca, in ciuda unor randamente relativ slabe inregistrate pe ultimele 12 luni de celelalte fonduri din clasamentul de mai sus, la finele lunii iunie, nu putine sunt cazurile in care, pe ansamblul ultimelor 36 de luni (respectiv 3 ani) randamentele sunt mai mult decat atragatoare! Astfel, Pioneer Funds – US Fundamental Growth marca o crestere de 62%, iar Erste Equity Romania avea un randament de 30% … la fel ca BT Maxim si OTP Avantis, care, la randul lor, inregistrau la finalul lunii iunie, pe ansamblul ultimilor 3 ani, randamente de circa 29% respectiv 27%.  (Vezi ce sunt fondurile de actiuni!)

Randamente semnificativ mai bune la finele lunii iunie au inregistrat insa pe ultimele 12 luni, fondurile de obligatiuni (vezi pe site-ul AAF ce sunt fondurile de obligatiuni); astfel, acestea au adus castiguri de pana la 8% in ultimul an, in conditiile in care au o structura a plasamentelor orientata preponderent spre instrumente financiare cu venit fix, ceea ce presupune existenta unor riscuri semnificativ mai mici decat cele aferente fondurilor de actiuni.

Si in cazul acestora insa, la o analiza pe termen mai lung de timp, asa cum este dealtfel recomandabil a se avea in vedere de catre orice potential investitor in fonduri, se poate observa faptul ca nu putine sunt fondurile care au adus randamente deasemeni deloc de neglijat pe ultimii trei ani, acestea mergand de 15% pana la 33%.

Top 10 castiguri fonduri de obligatiuni si instrumente cu venit fix

Top 10 castiguri fonduri de obligatiuni si instrumente cu venit fix

Sursa: AAF 

(VEZI si DESCARCA excel cu fondurile deschise de investitii distribuite in Romania, aranjate dupa randamentele inregistrate pe ultimele 36 de luni: Fonduri Deschise AAF – Cele mai bune randamente pe ultimele 36 de luni )

Iar randamente similare au fost obtinute si in categoria fondurilor “multi-active” – care au o politica de investitii diversificata pe mai multe clase si/sau categorii de active fara ca una dintre acestea sa fie determinanta … si in categoria fondurilor “cu randament absolut” – fonduri care prin politica de investitii flexibila, bazata pe accesarea cat mai multor instrumente financiare si prin tehnicile si strategiile utilizate, tintesc sa realizeze randamente pozitive indiferent de evolutiile pietelor financiare.

De retinut insa ca pe ansamblul ultimelor 36 de luni, nu mai putin de 30 dintre fondurile deschise distribuite in Romania aveau randamente de peste 20%, mergand pana la circa 60%.

Vezi excel: Fonduri Deschise AAF – Cele mai bune randamente pe ultimele 36 de luni

Cu aceeasi mentiune insa: pentru cele care sunt denominate in alte valute decat RON randamentele sunt exprimate in valuta respectiva, ceea ce face mai putin relevanta o comparatie directa intre acestea si randamentele fondurilor denominate in lei, daca in aceasta comparatie nu se tine cont si de raportul dintre moneda straina si cea locala.

In plus, intr-o eventuala analiza in vederea luarii unei decizii de investitii, este important de tinut cont si de indicatorul VaR (vezi excel:  Fonduri Deschise AAF – Cele mai bune randamente pe ultimele 36 de luni ), care poate furniza un indiciu suplimentar cu privire la gradul de risc pe care fondul urmarit il are.

Risc (Valoare la Risc, prescurtat VaR) – indica pierderea maxima pe care o poate inregistra valoarea unitatii de fond intr-un interval de timp si cu o anumita probabilitate, in conditii normale de piata. Pornind de la practica internationala, acest indicator este calculat pe un orizont de timp de 1 an, cu probabilitatea de 95% (vezi site-ul AAF).

Top 10 castiguri fonduri multiactive

Top 10 castiguri fonduri multi-active

Sursa: AAF 

(VEZI si DESCARCA excel cu fondurile deschise de investitii distribuite in Romania, aranjate dupa randamentele inregistrate pe ultimele 36 de luni: Fonduri Deschise AAF – Cele mai bune randamente pe ultimele 36 de luni )

Top 10 castiguri fonduri de randament absolut

Top 10 castiguri fonduri de randament absolut

Sursa: AAF 

(VEZI si DESCARCA excel cu fondurile deschise de investitii distribuite in Romania, aranjate dupa randamentele inregistrate pe ultimele 36 de luni: Fonduri Deschise AAF – Cele mai bune randamente pe ultimele 36 de luni )

          Top 10 castiguri fonduri din categoria “alte fonduri”

Top 10 castiguri fonduri din categoria alte fonduri

Sursa: AAF 

(VEZI si DESCARCA excel cu fondurile deschise de investitii distribuite in Romania, aranjate dupa randamentele inregistrate pe ultimele 36 de luni: Fonduri Deschise AAF – Cele mai bune randamente pe ultimele 36 de luni )

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s