Uniunea Pietelor de Capital. Oportunitati si riscuri pentru noi!

Esti unul dintre cele cateva mii de romani care investesc pe bursa? Esti unul dintre cele cateva zeci de mii de romani care au depozite bancare mai mari de 100 000 de euro?  Sau poate esti doar unul dintre milioanele de romanii simplii care se gandesc sa puna deoparte bani pentru batranete?

Indiferent daca te regasesti sau nu intr-una dintre categoriile de mai sus, trebuie sa stii ca proiectul Comisiei Europene de Uniune a Pietelor de Capital iti poate influenta in mod decisiv viitorul financiar!

… daca insa in bine sau in rau, este o alta discutie, si la nivel individual, tine doar de modul in care tu, ca individ, te pozitionezi fata de aceste schimbari. Si la fel se intampla si la nivel general (insemnand la nivel de tara / economie)!

Astfel, daca Uniunea Pietelor de Capital aduce lucruri bune sau dimpotriva, va avea efecte nefaste pentru Romania si economia nationala … depinde iarasi de modul in care, de data asta noi, Romania ca tara, ne pozitionam fata de aceasta preconizata schimbare.

Brexitul este doar varful icebergului reprezentat de o tot mai puternica tendinta centrifuga existenta in randul statelor membre UE; tendinta in cadrul careia recenta consultare publica organizata de Guvernul Ungariei cu titlul “Sa oprim Bruxelles-ul” este cel mai recent eveniment … dar nici pe departe singurul.

Acesta este contextul – cum nu se poate mai dificil dealtfel – in care se Comisia Europeana deruleaza proiectul de constituire a unei uniuni a pietelor de capital in (CMU – Capital Market Union) – una dintre directiile pe care Uniunea Europeana lucreaza in vederea constructiei de mecanisme care sa stimuleze dezvoltarea economica la nivelul statelor membre.

DE CE CONTEAZA BURSA. Piata de capital – sau bursa, ca institutie a unei economii de piata, este acel loc in care se intalnesc detinatorii de capital cu cei care au nevoie de el. Altfel spus, mecanismul prin care cetatenii care au un cat de mic disponibil financiar pot oferi sumele respective companiilor care au nevoie de bani pentru dezvoltare … in schimbul unor potentiale castiguri viitoare (fie din dividende, fie din cresterea pretului de piata al actiunilor companiilor pe care aleg sa le sustina financiar, fie in alte formule). Acest “schimb” se produce intr-un cadru de reglementare specific fiecarei tari si fiecarei burse in parte.

Vorbim deci de un mecanism economic ce ofera posibilitatea combinarii capitalului si know-how-ului in vederea crearii de plus-valoare – din punct de vedere economic; si de o formula de plasare a economiilor personale intr-o formula care sa permita mentinerea si cresterea valorii reale a banilor respectivi pe termene lungi de timp (bani albi pentru zile negre, care sa fie si efectiv pusi la munca pentru a produce alti bani pentru posesorul lor) (alternativa la depozite bancare sau fonduri de pensie).

CUM STAU LUCRURILE. La acest moment, exista, in linii mari vorbind, cel putin 28 de astfel de “cadre de reglementare” – pentru fiecare tara / bursa in parte. Vorbim asadar de o fragmentare foarte mare si de o multitudine de legi, acte normative, regulamente, reguli, proceduri, etc … atat de mare incat este practic imposibil de asimilat de catre un investitor persoana fizica; probleme destul de mari avand insa si investitorii persoane juridice (cum sunt fondurile de investitii, fondurile de pensii, etc).

In consecinta vorbim de un mozaic ce face intalnirea dintre cei care au capitalul si cei care au nevoie de el sa fie destul de dificila. Si asta este una dintre piedicile majore pentru dezvoltarea economiei europene, prin faptul ca limiteaza accesul la oportunitati – atat pentru investitori (fie ei cetateni de rand sau entitati specializate) cat si pentru cei care au nevoie de capitaluri (adica firmele).

Spre exemplu, daca firma X din Romania ar vrea sa atraga public bani de la investitori pentru dezvoltarea unei noi linii de productie, prin intermediul pietei de capital (Bursei) de la Bucuresti, ea este relativ limitata in a se adresa unui cerc relativ restrans de investitori care cunosc si sunt deja familiarizati cu legislatia, regulile si procedurile specifice acestei piete.

CONSECINTE. Asta inseamna ca poll-ul de investitori este relativ mic (format din acei putini investitori locali si cei cativa investitori straini prezenti pe piata de la Bucuresti), iar sumele de bani disponibile sunt deasemeni relativ modeste. Prin urmare, firma va trebui fie sa “plateasca” mai scump accesarea acelor bani … ceea ce ar putea face investitia nerentabila, fie sa opreasca respectiva investitie … ratand astfel o oportunitate de dezvoltare care sa creeze plus valoare (pentru ea, pentru actionarii sai, si pentru economia nationala).

Pe de alta parte, efect al aceluiasi “mozaic bursier” European, si investitorii sunt limitati la un poll relativ restrans de companii in care sa-si poata plasa banii – pentru ca accesul la companiile de pe alte piete / burse europene este greoi … ceea ce inseamna ca “detinatorul de capital” nu are acces la toate (sau cat mai multe!) dintre “oportunitatile” pe care le-ar putea avea.

Ca o paranteza, trebuie spus ca lipsa acestor “oportunitati” este una dintre cauzele pentru care in acest moment mai bine de 100 de miliarde de lei zac efectiv in depozite bancare (remunerate cu dobanzi foarte mici sau chiar real negative).

BENEFICIILE CMU. Limitarile miscarii banilor intre detinatorii si cei care au nevoie de ei se transforma astfel in piedici pentru dezvoltarea economica – daca privim lucrurile in ansamblu; dar si in piedici pentru cetateanul de rand in a-si pune bani deoparte in cea mai buna varianta posibila.

Aceasta este problema de principiu careia proiectul Capital Market Union al Comisiei Europene incearca sa raspunda! Mai multe detalii poti gasi pe site-ul Comisiei Europene, aici:

Beneficiile finalizarii acestuia ar consta prin urmare, la o prima mana, in faptul ca cetatenii vor avea acces la mai multe oportunitati de plasare / economisire a banilor proprii – in conditii egale de costuri, transparenta si siguranta …. iar, la randul lor, companiile – adica cei care au nevoie de bani, ar avea deasemeni acces la banii mai multor potentiali investitori. Diversificarea (care inseamna si o minimizare a riscurilor, si pentru o parte si pentru alta) fiind un prim efect subsecvent important.

Dar cel mai important efect benefic este cel ce se produce la nivel macro-economic pe termen lung!

Prin faptul ca firmele au acces la bani mai usor si mai ieftin, afacerile acestora se pot dezvolta mai rapid. Iar din asta au de castigat cetatenii, care, din pozitia lor de angajati, vor avea posibilitatea de a-si gasi locuri de munca mai multe si mai bine platite.

Mai ales ca o consolidare a mecanismului de finantare a economiei reale prin intermediul pietei de capital (ca varianta alternativa la finantarea oferita de banci) conduce la o consolidare si o mai buna functionare a economiei europene in ansamblul ei, ceea ce o face sa fie mai rezistenta in situatii de criza si, deci, sa-si continue functionarea in parametrii cat mai buni chiar si in situatii dificile. Cu cat mecanismul economic este mai rezistent cu atat locurile de munca si salariile sunt mai sigure – iar asta este un castig major pe termen lung pentru cetateanul (European) de rand.

RISCURI. Exista si o serie de riscuri, si acestea nu sunt deloc de neglijat – daca sunt privite dintr-o perspectiva “nationalista”! Astfel, pentru bursele mai putin dezvoltate ale unor state aflate la periferia circuitului financiar European (cum ar fi Romania), exista riscul ca si investitorii in cautare de oportunitati de plasament, si companiile in cautare de finantare, sa migreze catre bursele / pietele de capital mai dezvoltate.

O astfel de migrare ar face ca mecanismul economic national sa fie lipsit de unul dintre pilonii sai de baza (piata de capital) ceea ce ar conduce la diminuarea puterii si dinamicii economiei nationale respective; disparitia unor actori specializati in domeniu (cu locuri de munca, taxe si impozite cu tot!) ar fi deasemeni o consecinta importanta a materializarii acestui risc … iar cresterea gradului de dependenta a actorilor economici (si a economiei nationale respective) de restul mecanismului economic european ar putea face ca tarile mici de la periferia Europei sa fie mai sensibile la eventualele posibile viitoare crize economice, si mai putin capabile sa dea raspunsuri individuale.

IN LOC DE CONCLUZII. Oricum ai privi lucrurile insa, din perspectiva cetateanului de rand, fie el cu oarece disponibilitati financiare, fie chiar fara … CMU este un proiect ce aduce un plus major mecanismului economic European. Iar efectele benefice certe sunt, finalmente, dincolo de oportunitati pentru detinatorii de capitaluri si de companii … date de potentialul descatusarii unor energii care sa creeze noi locuri de munca si sa aduca salarii mai bune pentru cetatenii europeni. Fapt care atarna semnificativ mai greu in balanta decat riscurile posibile … ce sunt de luat in calcul in mod serios doar in cazul unei destramari a Uniunii Europene si a revenirii intereselor de business in granitele nationale. Fapt care, cel putin in acest moment, este el insusi “un risc”. Un risc insa care, odata materializat, probabil ca oricum economia romaneasca nu ar mai prea conta …

Urmatorul pas in aceasta directie va avea loc chiar saptamana viitoare, pe 11 aprilie 2017, cand va avea loc o discutie publica cu privire la stadiul in care se afla acest demers. O discutie la care poti participa si tu …

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s